Ordonanţa de urgenţă nr. 40/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscale 

 

În vigoare de la 23 iunie 2014

Consolidarea din data de 04 ianuarie 2016 are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 455 din 23 iunie 2014 şi include modificările aduse prin următoarele acte: Codul de Procedura Fiscala 2015;
Ultima modificare în 01 ianuarie 2016.

 

    Având în vedere importanţa evitării declanşării unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor României în calitate de stat membru ca urmare a notificării pe care Comisia a transmis-o României în baza de date EU Pilot (Dosarul EU pilot 6190/14/TAXU) cu privire la posibila incompatibilitate a prevederilor art. 18 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, se propune reglementarea unei excepţii în privinţa obligaţiei de desemnare a unui împuternicit de către contribuabilii rezidenţi ai statelor membre ale Uniunii Europene, excepţie care să fie extinsă şi în privinţa persoanelor care sunt rezidente în state semnatare ale unor convenţii, acorduri şi oricăror altor instrumente juridice internaţionale la care România este parte, dacă respectivele documente conţin reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi recuperarea creanţelor fiscale. 

    În scopul creşterii gradului de informatizare a activităţilor desfăşurate de organele fiscale, al stimulării depunerii prin mijloace electronice a declaraţiilor, cererilor şi a altor documente pe care contribuabilii le depun la organele fiscale, al dezvoltării unui sistem de comunicare electronică între contribuabili şi organele fiscale, inclusiv în ceea ce priveşte comunicarea către contribuabili a actelor administrative fiscale şi a oricăror altor acte procedurale (notificări, înştiinţări, certificate de atestare fiscală etc.), se propune reglementarea posibilităţii emiterii şi comunicării actelor administrative fiscale şi în formă electronică, reglementarea posibilităţii contribuabililor de a transmite la organele fiscale cereri ori alte acte procedurale utilizând mijloacele de transmitere la distanţă, precum şi reglementarea unor reguli care să stabilească nu numai aceste posibilităţi, ci şi condiţiile în care ele se realizează, în special cele referitoare la identificarea contribuabililor în mediul electronic. 

    În vederea eliminării barierelor administrative, se propune reglementarea posibilităţii organului fiscal de a transmite, inclusiv în format electronic, la solicitarea unor autorităţi publice, documentele privind situaţia fiscală a unui contribuabil. 

    Pentru ca facilităţile acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, să îşi atingă obiectivul scontat de sprijin al contribuabililor aflaţi în dificultate financiară temporară, se propune includerea creanţelor stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în sfera de aplicare a eşalonărilor la plată, astfel încât vor constitui obiect al eşalonării toate obligaţiile de plată existente în evidenţa organului fiscal la data emiterii certificatului de atestare fiscală, această măsură reprezentând o relaxare a condiţiilor de acordare şi menţinere a eşalonării şi asigurând evitarea executării contribuabililor viabili din punct de vedere economic, menţinerea lor în activitate şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă, precum şi completarea dispoziţiilor referitoare la modificarea deciziei de eşalonare la plată. 

    Pentru a elimina povara pierderilor suferite ca urmare a calamităţilor naturale din 2013 şi pentru a diminua impactul fiscal negativ pentru contribuabilii pentru care venitul a fost stabilit pe bază de normă de venit, care, spre deosebire de ceilalţi contribuabili, plătesc chiar dacă nu au realizat venituri ca urmare a calamităţilor, suferind astfel pierderi economice importante, se propune anularea impozitului pe venitul agricol, proporţional cu gradul de calamitate constatat pentru contribuabilii care au desfăşurat în anul 2013 activităţi agricole individual sau în asociere şi care au suferit pierderi de venit ca urmare a unor factori externi. 

    Luând în considerare necesitatea asigurării unei executări corespunzătoare a dispoziţiilor legale referitoare la plata unor impozite, se propune ca plăţile efectuate în contul de venituri al bugetului local 21.03.02.17 “Impozit pe onorariul avocaţilor şi notarilor publici”, efectuate în baza art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, să stingă obligaţiile fiscale datorate la bugetul de stat de contribuabil pentru venitul din activitatea independentă respectivă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate în evidenţele fiscale ale ANAF pentru perioada pentru care s-au efectuat plăţile. 

    Luând în considerare faptul că aceste măsuri sunt menite să asigure depăşirea dificultăţilor economico-financiare temporare şi continuarea activităţii operatorilor economici, precum şi creşterea gradului de încredere a contribuabililor în sistemul fiscal şi administraţia fiscală, 

    având în vedere faptul că aceste situaţii aduc atingere interesului public general şi constituie un motiv de urgenţă deosebită şi extraordinară a cărui reglementare nu poate fi amânată, 

    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. –   «abrogat» Art. I. – a fost abrogat prin Codul de Procedură Fiscală din 20/07/2015 la 01/01/2016. 

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. La articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

(41) Dispoziţiile alin. (4) nu se aplică:

  1. a) contribuabililor care au rezidenţa într-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv al Spaţiului Economic European;
  2. b) contribuabililor care au rezidenţa într-un stat care este parte a unui instrument juridic internaţional semnat de România şi care cuprinde prevederi privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi recuperarea creanţelor fiscale.”
  3. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:


ARTICOLUL 43
Conţinutul şi motivarea actului administrativ fiscal
(1) Actul administrativ fiscal se emite în scris, pe suport hârtie sau în formă electronică.

(2) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie cuprinde următoarele elemente:

  1. a) denumirea organului fiscal emitent;
  2. b) data la care a fost emis şi data de la care îşi produce efectele;
  3. c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil, după caz;
  4. d) obiectul actului administrativ fiscal;
  5. e) motivele de fapt;
  6. f) temeiul de drept;
  7. g) numele persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii;
  8. h) semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, precum şi ştampila organului fiscal emitent;
  9. i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi organul fiscal la care se depune contestaţia;
  10. j) menţiuni privind audierea contribuabilului.

(3) Actul administrativ fiscal emis în formă electronică cuprinde elementele prevăzute la alin. (2), cu excepţia elementelor prevăzute la lit. h).

(4) Actul administrativ fiscal emis de organele fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în formă electronică se semnează cu semnătura electronică extinsă a Ministerului Finanţelor Publice, bazată pe un certificat calificat.

(5) Actul administrativ fiscal emis de compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în formă electronică se semnează cu semnătura electronică extinsă a autorităţii administraţiei publice locale din care face parte organul fiscal emitent, bazată pe un certificat calificat.

(6) Actul administrativ fiscal emis în condiţiile alin. (2) prin intermediul unui centru de imprimare masivă este valabil şi în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, şi ştampila organului emitent, dacă îndeplineşte cerinţele legale aplicabile în materie.

(7) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc categoriile de acte administrative fiscale care se emit în condiţiile alin. (6) de către organele fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(8) Prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului finanţelor publice se stabilesc categoriile de acte administrative fiscale care pot fi emise în condiţiile alin. (6) de către organele fiscale ale autorităţilor administraţiei publice locale, iar consiliile locale stabilesc, prin hotărâre, dacă organele fiscale din cadrul autorităţii administraţiei publice locale respective pot emite acte administrative fiscale în condiţiile alin. (6).”

  1. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:


ARTICOLUL 44
Comunicarea actului administrativ fiscal
(1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situaţia contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care şi-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum şi în situaţia numirii unui curator fiscal, în condiţiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.

(2) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/ împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal, sau prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă ori de câte ori contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere şi de comunicare.

(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (3), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.

(5) Comunicarea prin publicitate se face prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afişarea se face, concomitent, la sediul acestora şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii a autorităţii publice locale, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judeţean sau a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afişării anunţului.

(6) În cazul actelor administrative fiscale emise de către organele fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, mijloacele electronice de transmitere la distanţă, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi condiţiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(7) În cazul actelor administrative fiscale emise de organele fiscale ale autorităţilor administraţiei publice locale, mijloacele electronice de transmitere la distanţă, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi condiţiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului finanţelor publice. Pentru organul fiscal al unei autorităţi a administraţiei publice locale, consiliul local stabileşte, prin hotărâre, în funcţie de capacitatea tehnică disponibilă, mijloacele electronice de transmitere la distanţă ce urmează a fi utilizate de către respectivul organ fiscal.”

  1. La articolul 61, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) La solicitarea unei instituţii publice, efectuată în scopul soluţionării unei cereri a unei persoane fizice sau juridice, organul fiscal competent transmite instituţiei publice solicitante informaţii cu privire la situaţia fiscală a persoanei în cauză.”

  1. La titlul III, după capitolul IV se introduce un nou capitol, capitolul V, cuprinzând articolele 711 şi 712, cu următorul cuprins:


CAPITOLUL V
Transmiterea cererilor de către contribuabili şi identificarea acestora în mediul electronic


ARTICOLUL 711

Transmiterea cererilor la organul fiscal prin mijloace electronice de transmitere la distanţă
(1) Contribuabilii pot transmite organului fiscal competent cereri, înscrisuri sau orice alte documente şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă în condiţiile alin. (4) ori (5).

(2) Data depunerii cererii, înscrisului sau documentului este data înregistrării acesteia/acestuia, astfel cum rezultă din mesajul electronic transmis de registratura electronică a Ministerului Finanţelor Publice sau a autorităţii administraţiei publice locale, după caz.

(3) În sensul prezentului cod, prin registratură electronică se înţelege sistemul electronic de înregistrare şi tranzacţionare a documentelor şi a informaţiilor primite sau emise de organul fiscal prin mijloace electronice.

(4) În cazul cererilor, înscrisurilor sau documentelor transmise de către contribuabili organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, mijloacele electronice de transmitere la distanţă, procedura de transmitere a cererilor, înscrisurilor ori documentelor prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi condiţiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5) În cazul cererilor, înscrisurilor sau documentelor transmise de către contribuabili organelor fiscale ale autorităţilor administraţiei publice locale, mijloacele electronice de transmitere la distanţă, procedura de transmitere a cererilor, înscrisurilor ori documentelor prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi condiţiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului finanţelor publice. Pentru organul fiscal al unei autorităţi a administraţiei publice locale, consiliul local stabileşte, prin hotărâre, în funcţie de capacitatea tehnică disponibilă, mijloacele electronice de transmitere la distanţă ce pot fi utilizate de către contribuabil.


ARTICOLUL 712
Identificarea contribuabililor în mediul electronic
Contribuabilii care depun cereri, înscrisuri sau documente la organul fiscal, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, se identifică în relaţia cu organul fiscal astfel:

  1. a) persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent ori exercită profesii libere se identifică numai cu certificate digitale calificate;
  2. b) persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la lit. a), se identifică prin intermediul furnizorilor de servicii publice de autentificare electronică autorizaţi potrivit legii sau prin diverse dispozitive, cum ar fi certificat digital calificat, credenţiale de tip utilizator/parolă însoţite de liste de coduri de autentificare de unică folosinţă, telefon mobil, digipass ori alte dispozitive stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, în cazul identificării acestor persoane în relaţia cu organele fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, sau, după caz, prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului finanţelor publice, în cazul identificării acestor persoane în relaţia cu organele fiscale ale autorităţilor administraţiei publice locale. În aceste cazuri, cererile, înscrisurile sau documentele se consideră semnate dacă sunt îndeplinite toate condiţiile din ordinele prevăzute la art. 711 (4) şi (5).”

Art. II. –   Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 22 martie 2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. La articolul 3, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins:

(13) Prin obligaţii fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală se înţelege inclusiv creanţele stabilite de alte organe decât cele prevăzute la art. 1 şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit legii.”

  1. La articolul 3 alineatul (2), litera f) se abrogă.
  2. La articolul 9, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Pot forma obiect al garanţiilor constituite potrivit alin. (2) bunurile mobile care nu au durata normală de funcţionare expirată potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi bunurile mobile care, deşi au durata normală de funcţionare expirată, au fost supuse reevaluării potrivit regulilor contabile în vigoare.”

  1. La articolul 9, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151), cu următorul cuprins:

(151) În cazul în care contribuabilul solicită înlocuirea sau redimensionarea garanţiei potrivit alin. (14), iar sumele rămase din eşalonarea la plată sunt mai mici decât limitele prevăzute la alin. (13), prin excepţie de la prevederile alin. (15), organul fiscal eliberează garanţiile.”

  1. La articolul 10 alineatul (1), literele a) şi b1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) să se declare şi să se achite, potrivit legii, obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată, cu excepţia situaţiei în care contribuabilul a solicitat eşalonarea la plată potrivit art. 101 . Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă aceste obligaţii sunt declarate şi achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenţei prevăzute de lege, inclusiv, sau până la finalizarea eşalonării la plată în situaţia în care acest termen se împlineşte după data stingerii în totalitate a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată;

. . . . . . . . . .

b1) să se achite diferenţele de obligaţii fiscale stabilite prin declaraţii rectificative în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declaraţiei, cu excepţia situaţiei în care contribuabilul a solicitat eşalonarea la plată potrivit art. 101;”.

  1. La articolul 10 alineatul (1), litera e) se abrogă.
  2. La articolul 10 alineatul (1), literele f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

f) să se achite creanţele stabilite de alte organe decât cele prevăzute la art. 1 şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat, pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată, în cel mult 180 de zile de la comunicarea somaţiei sau până la finalizarea eşalonării la plată în situaţia în care termenul de 180 de zile se împlineşte după data stingerii în totalitate a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată, cu excepţia situaţiei în care contribuabilul a solicitat eşalonarea potrivit art. 101;

  1. g) să achite obligaţiile fiscale rămase nestinse după soluţionarea deconturilor potrivit art. 6 alin. (4), în cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, cu excepţia situaţiei în care contribuabilul a solicitat eşalonarea la plată potrivit art. 101;”
  2. La articolul 10, alineatul (2) se abrogă.
  3. La articolul 101 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

d) obligaţiile fiscale principale stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizie de impunere, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, cu termene de plată după data comunicării deciziei de eşalonare la plată.”

  1. La articolul 101 alineatul (1), după litera d) se introduc patru noi litere, literele e)-h), cu următorul cuprins:

e) obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată;

  1. f) diferenţele de obligaţii fiscale stabilite prin declaraţii rectificative;
  2. g) creanţele stabilite de alte organe decât cele prevăzute la art. 1 şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în situaţia în care transmiterea creanţelor se efectuează pe perioada derulării eşalonării la plată;
  3. h) obligaţiile fiscale rămase nestinse după soluţionarea deconturilor potrivit art. 6 alin. (4);”.
  4. La articolul 101, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eşalonare la plată ori într-un an de eşalonare sau, după caz, fracţie de an de eşalonare, calculat începând cu data comunicării deciziei de eşalonare. Aceste prevederi nu sunt aplicabile obligaţiilor fiscale prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).”

  1. La articolul 101, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Cererea se depune până la împlinirea termenului prevăzut la art. 10 alin. (1) lit. a), b), b1), f), g), g1) sau g2), după caz, şi se soluţionează de organul fiscal competent prin decizie de modificare a deciziei de eşalonare la plată ori decizie de respingere, după caz.”

Art. III. –   (1) Modificările şi completările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, prin prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică şi cererilor de acordare a eşalonărilor la plată în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Contribuabilii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, au eşalonări la plată în derulare pot beneficia, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, de eşalonarea creanţelor stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, înscrise în certificatul de atestare fiscală emis în scopul acordării eşalonărilor la plată, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) aceste sume sunt nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare şi nu s-a împlinit termenul de 180 de zile de la data comunicării acesteia;
  2. b) depun cererea de acordare a eşalonării la plată până la împlinirea termenului prevăzut la lit. a).

(3) Contribuabilii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, au eşalonări la plată în derulare pot beneficia, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, de eşalonarea creanţelor stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru care au fost comunicate somaţii anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia amenzilor de orice fel care se fac venit la bugetul de stat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) nu s-a împlinit termenul de 180 de zile de la data comunicării somaţiei;
  2. b) depun cererea de acordare a eşalonării la plată până la împlinirea termenului prevăzut la lit. a).

(4) Contribuabilii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, au solicitat menţinerea unei eşalonări la plată a cărei valabilitate a fost pierdută pot solicita eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale exigibile între data pierderii valabilităţii eşalonării la plată şi data depunerii cererii de menţinere a eşalonării, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) nu s-a împlinit termenul de 90 de zile de la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării;
  2. b) depun cererea de acordare a eşalonării la plată până la împlinirea termenului prevăzut la lit. a).

(5) Pentru acordarea eşalonării la plată potrivit alin. (2) – (4) sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art. 101 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Eşalonarea la plată aflată în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă îşi pierde valabilitatea dacă:

  1. a) contribuabilii nu solicită eşalonarea creanţelor potrivit alin. (2) şi/sau (3) şi nu achită aceste creanţe în termen de 180 de zile de la comunicarea deciziei de eşalonare sau somaţiei, după caz;
  2. b) cererea de eşalonare prevăzută la alin. (2) şi/sau (3) a fost respinsă şi contribuabilii nu achită în termenul prevăzut la art. 101 (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, creanţele pentru care au solicitat eşalonarea.

Art. IV. –   Aplicare.

(1) Se anulează, proporţional cu gradul de calamitate al producţiei agricole, impozitul pe venitul din activităţi agricole datorat pentru anul fiscal 2013 de contribuabilii care au desfăşurat activităţi agricole individual sau în asociere, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) impozitul a fost stabilit pe bază de norme de venit;
  2. b) pentru producţia agricolă nu au fost încheiate poliţe de asigurare;
  3. c) producţia a fost calamitată în proporţie de peste 30%. Gradul de calamitate se dovedeşte cu procesele-verbale de constatare a pagubelor, pentru fiecare producător agricol şi unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, întocmite de către comisiile locale pentru situaţii de urgenţă constituite prin ordin al prefectului, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

(2) În scopul prevăzut la alin. (1), organul fiscal emite decizie de anulare a impozitului şi, după caz, a obligaţiilor fiscale accesorii aferente acestuia, chiar dacă împotriva actelor administrative fiscale prin care au fost stabilite s-au exercitat ori nu căi de atac.

(3) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1), care au efectuat plata creanţelor fiscale anulate potrivit prezentului articol, au dreptul la restituirea sumelor achitate. Prevederile art. 117 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.

(4) Procedura de anulare a impozitului pe venitul din activităţi agricole datorat potrivit art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv a obligaţiilor fiscale accesorii aferente acestuia, se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Art. V. –   Aplicare.

(1) Plăţile efectuate în baza art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare în perioada 16 iulie 2009- 15 februarie 2013, de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti în contul de venituri al bugetului local 21.03.02.17 “Impozit pe onorariul avocaţilor şi notarilor publici” al unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi au domiciliul fiscal avocaţii, notarii publici şi executorii judecătoreşti, sting obligaţiile fiscale datorate de contribuabil pentru venitul din activitatea independentă respectivă la bugetul de stat, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Plata se consideră valabilă la momentul efectuării acesteia.

(2) Sumele încasate în contul de venituri al bugetului local 21.03.02.17 “Impozit pe onorariul avocaţilor şi notarilor publici” conform art. 19 din Legea nr. 146/1997, în vigoare în perioada 16 iulie 2009-15 februarie 2013, rămân la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Operaţiunea de stingere a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) se face de către organul fiscal competent în administrarea contribuabililor, pe baza informaţiilor transmise de către unitatea administrativ-teritorială beneficiară a sumelor încasate în contul 21.03.02.17 “Impozit pe onorariul avocaţilor şi notarilor publici”.

(4) Procedura de predare-primire a informaţiilor transmise de către unitatea administrativ-teritorială beneficiară a sumelor încasate în contul 21.03.02.17 “Impozit pe onorariul avocaţilor şi notarilor publici” se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă.
 

   
  PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Ioana-Maria Petrescu
Ministrul delegat pentru buget,
Liviu Voinea
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Daniel Constantin
Ministrul afacerilor externe,
Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 18 iunie 2014.

Nr. 40.